CaracatiÅ£a cumetriilor din instituÅ£iile publice gălăÅ£ene

Forumul galatenilor de pretutindeni. Stiri Galati CaracatiÅ£a cumetriilor din instituÅ£iile publice gălăÅ£ene By dcp100168, October 3, 2011 in Politică-AdministraÅ£ie dcp100168 dcp100168 Posted October 3, 2011 CaracatiÅ£a cumetriilor din instituÅ£iile publice gălăÅ£ene * „Familia Bugetărescu” Pornind de la materialele prin care „ViaÅ£a liberă” a dezvăluit faptul că preÅŸedintele Consiliului de AdministraÅ£ie de la Electrocentrale GalaÅ£i, Iulian Aramă, ÅŸi-a angajat cumnata avocat la compania de stat, cotidianul nostru a încercat să realizeze o hartă a rubedeniilor din sistemul bugetar local. Descoperirile, în unele cazuri, sunt uluitoare. Nu ne pronunÅ£ăm asupra pregătirii profesionale a celor care lucrează în aceeaÅŸi instituÅ£ie cu mama, tata, fratele sau mătuÅŸa. Vă lăsăm pe dumneavoastră să o faceÅ£i, căci ei slujesc intereselor dumneavoastră. Åži vedem cu toÅ£ii cât de bine merg lucrurile în oraÅŸul pe care îl conduce familia Bugetărescu. De asemenea, nu avem pretenÅ£ia că am găsit toate familiile din instituÅ£iile publice de la GalaÅ£i. Despre cele pe care le-am găsit puteÅ£i citi în serialul „Familia Bugetărescu”, care debutează astăzi cu clanurile care împart acelaÅŸi stat de plată. Mâine vorbim despre familiile de bugetari de carieră. „În aparatul de stat, criteriul de angajare nu a fost niciodată competenÅ£a. ExcepÅ£ie fac, poate, doar posturile-cheie, unde este nevoie de oameni instruiÅ£i”, mărturiseÅŸte, sub protecÅ£ia anonimatului, un consilier local de la GalaÅ£i. „Trebuie să existe o formă de recompensare pentru toÅ£i cei care muncesc în campaniile electorale. Unii primesc lucrări, alÅ£ii sunt angajaÅ£i”, spune consilierul. El însuÅŸi a intrat în Consiliul Local datorită efortului câtorva zeci sau sute de membri de partid, care, în săptămânile premergătoare alegerilor locale din iunie 2008, au luat oraÅŸul la picior, cărând teancuri de afiÅŸe electorale ÅŸi găleÅ£i de aracet. Drept răsplată, unii au primit o slujbă la stat. AlÅ£ii, care au contribuit altfel în campanie, nu au fost nevoiÅ£i să care decât dosarul de angajare. Åži în rândurile unora, ÅŸi în rândurile altora sunt oameni care au devenit colegi de birou cu propriile rude. Familii întregi care au ajuns să populeze sistemul bugetar. Nu există un scenariu universal. Unii lucrează de ani întregi într-o instituÅ£ie publică la care, în timp, s-au angajat ÅŸi soÅ£ul, copiii sau nepoÅ£ii lor. Sau toÅ£i. AlÅ£ii se află pe statele de plată ale unor entităÅ£i de stat separate. AlÅ£ii au făcut carieră în administraÅ£ie ori au ajuns acolo participând la un concurs de angajare. TotuÅŸi, dincolo de excepÅ£ii, dincolo de circumstanÅ£e atenuante, membrii familiilor de bugetari au în comun două lucruri: sângele ÅŸi sursa de venit. Apaterm, pământ fertil pentru arborii genealogici Primăria ÅŸi unele dintre unităÅ£ile subordonate acesteia au plătit chiar ÅŸi cinci membri ai aceleiaÅŸi familii! Practica a fost dusă la rang de artă de societatea distribuitoare de apă caldă ÅŸi căldură, Apaterm. Am găsit acolo o mulÅ£ime de familii, pe care nu le-a decimat decât procesul de reorganizare ÅŸi restructurare prin care trece acum societatea. Între acestea, familia Cubasa. Fostul director general de la Apaterm, social-democratul George Cubasa, care a condus societatea din mai 2006 până la startul procesului de reorganizare judiciară, în iunie 2011, ÅŸi-a adus acolo fiul, pe Cosmin Andrei Cubasa. Juniorul s-a angajat în societate în septembrie 2008 ÅŸi, potrivit surselor noastre, are un venit brut de 4.500 de lei pe lună, apropiat de cel pe care l-a încasat tatăl său spre finalul mandatului! Contactat telefonic, George Cubasa a declarat că sosirea juniorului la Apaterm a fost perfect legală. „S-a angajat la Apaterm prin transfer de la Ecosal, aprobat de domnul primar Nicolae. A venit de la Unitatea ISPA [DeÅŸeuri], care funcÅ£iona pe lângă Ecosal”, a afirmat, ieri, fostul director general al societăÅ£ii de distribuÅ£ie a apei calde ÅŸi a căldurii. Aflat undeva la graniÅ£a dintre Ucraina ÅŸi Rusia, George Cubasa a precizat că, în ceea ce-l priveÅŸte, subiectul este „fără rost”, deoarece el este acum ÅŸomer. „Să scrieÅ£i despre mine, deÅŸi eu am părăsit societatea, este o mârÅŸăvie ÅŸi o lipsă de bun-simţ”, a declarat George Cubasa, înainte ca discuÅ£ia telefonică să se întrerupă brusc. Am încercat să reluăm convorbirea, dar telefonul lui Cubasa a rămas închis. Doamna Cubasa lucrează ÅŸi ea la o societate subordonată Cosiliului Local. Elena Cubasa, soÅ£ia lui George Cubasa, este ÅŸefa Serviciului ÎntreÅ£inere de la AdministraÅ£ia PieÅ£elor Agroalimentare. O vreme, cei doi au fost pe acelaÅŸi stat de plată. S-a întâmplat în perioada 2009-2010, când, potrivit surselor noastre, George Cubasa a luat o simbrie de 3.700 de lei brut pe lună de la PieÅ£e pentru presupuse servicii de geodezie în paralel cu leafa de director general la Apaterm, care i-a fost aproape înjumătăÅ£ită, de la 10.000 de lei la 5.500 de lei pe lună, pe fondul reducerii cheltuielilor bugetare. Puteau sau încă mai pot face ÅŸedinÅ£ă de familie la serviciu mulÅ£i alÅ£i angajaÅ£i ai societăÅ£ii Apaterm. Directori, ÅŸefi serviciu, ÅŸefi birou, copiÅŸti, maiÅŸtri sau ÅŸoferi, rudele sunt de găsit la orice nivel al scării ierarhice. Directorul economic al societăÅ£ii, AniÅŸoara Cosmiuc, care a părăsit societatea zilele trecute, era colegă cu soÅ£ul ÅŸi doi copii. SoÅ£ul, DănuÅ£ Cosmiuc, era deja ÅŸofer la Apaterm de câÅ£iva ani când AniÅŸoara Cosmiuc a venit acolo, în noiembrie 2004. Fiul lor, DănuÅ£ Damian Cosmiuc, s-a angajat la societate patru ani mai târziu, în octombrie 2008. „Fiica lor a venit cam tot pe-atunci. A fost ÅŸef de birou”, au declarat surse din interiorul societăÅ£ii. Cu toÅ£ii au plecat din societate în valul curent de concedieri. Åži familia Oprea a fost lovită de ghinion. Lucica Oprea, ÅŸefa Serviciului Contabilitate de la Apaterm, tocmai a părăsit societatea. Nu a plecat singură, ci împreună cu cele două fiice care lucrau acolo. Åži-a păstrat slujba doar soÅ£ul Lucicăi Oprea, care este maistru. Raportul de forÅ£e angajat/concediat este invers în familia Balica. SlujbaÅŸi la Audit ÅŸi la Facturare, soÅ£ii Balica au rămas la Apaterm. A părăsit societatea doar fiul lor, în etapa de disponibilizări din august. 76 de familii la Apaterm! O familie care a rămas pe baricade la Apaterm este familia Magearu. Cu o vechime de peste trei decenii în societate, Rodica Magearu, ÅŸefa Serviciului Resurse Umane, stă la rând la casierie cu fiul ei, DragoÅŸ Lucian Magearu. Angajat la Apaterm în octombrie 2007, el ocupă acum poziÅ£ia de ÅŸef al Serviciului AchiziÅ£ii ÅŸi ia bani frumoÅŸi. Venitul lui brut este de 3.500 de lei pe lună, conform surselor noastre. Rodica Magearu spune că pe fiul ei îl recomandă anii de studii. „A făcut Facultatea de RelaÅ£ii Comerciale ÅŸi Financiar-Bancare la Universitatea Româno-Americană din BucureÅŸti ÅŸi are Master în Managementul Afacerilor. Toată politica de personal îi aparÅ£ine directorului general. Dumnealui a făcut angajările, disponibilizările. În ceea ce priveÅŸte faptul că ÅŸi eu, ÅŸi fiul meu lucrăm în această societate, nu este anticonstituÅ£ional, nu este ilegal, fiul meu nu a lucrat niciodată în subordinea mea, iar noi am încercat întotdeauna să promovăm tinerii”, a răspuns Rodica Magearu, înainte de a face o afirmaÅ£ie absolut halucinantă. „Sunt 76 de familii în societatea Apaterm. Am dat această situaÅ£ie administratorului special. Ne-am angajat unii pe alÅ£ii pentru că am muncit”, a declarat ÅŸefa Serviciului Resurse Umane al societăÅ£ii. Actualul director general de la Apaterm, Adriana Stratulat, recunoaÅŸte că familiile din societate constituie o problemă reală, dar spune că aceasta este pe cale să fie soluÅ£ionată. „E o problemă pe care o avem în atenÅ£ie ÅŸi, pe măsură ce înaintăm cu procesul de restructurare, încercăm să o rezolvăm. Chiar am rezolvat în bună parte problemele care erau, aÅŸa, de reprezentare. Domnul [George] Cubasa a plecat, Cosmiuc a plecat cu toată familia, Oprea a plecat cu toată familia, cu excepÅ£ia soÅ£ului…”, ne-a declarat, săptămâna trecută, Adriana Stratulat. Au Gospodărirea Urbană în sânge Apaterm nu este singura entitate din subordinea Consiliului Local care găzduieÅŸte familii. Rude sunt ÅŸi la unitatea de administrare a domeniului public, Gospodărire Urbană. Directorul economic de acolo, Tinca Podaru, care este ÅŸi consilier judeÅ£ean PSD, are trei rude doar în societate. „Sora ei, AniÅ£a Oprea, este casieră. Nepoata, Geanina Brudiu, lucrează la Contabilitate, iar soÅ£ul nepoatei lucrează, de asemenea, la Gospodărire Urbană”, au declarat surse din interiorul societăÅ£ii. Tinca Podaru a avut o singură corectură de făcut. „Nepoata lucrează la Resurse Umane, nu la Contabilitate”, a spus ea, adăugând că soÅ£ul nepoatei a sosit în societate prin transfer de la PoliÅ£ia Locală, împreună cu alÅ£i colegi. Am rugat-o pe Tinca Podaru să comenteze situaÅ£ia, privind-o omeneÅŸte. „Atâta timp cât se îndeplinesc condiÅ£iile de pregătire profesională, de conduită, de corectitudine, nu mi se pare ceva imoral. Au fost angajaÅ£i strict pentru profesionalism. Muncesc ÅŸi îÅŸi fac treaba, nu au fost menajaÅ£i”, a spus directorul economic de la Gospodărire Urbană. Directorul general, Eduard Grosu, susÅ£ine că nu avea habar de existenÅ£a unor relaÅ£ii de rudenie între Tinca Podaru ÅŸi angajaÅ£ii menÅ£ionaÅ£i mai sus. „Nu ÅŸtiam că sunt rude”, a afirmat, ridicând din umeri, ÅŸeful de la Gospodărire Urbană. Îl informăm că directorul său economic, Tinca Podaru, mai are o rudă în sistem. Este vorba de fiul ei, Dan Mihai Podaru. Potrivit propriului CV, acesta a lucrat pe postul de consilier în Primărie din februarie 2007 ÅŸi, din februarie 2009, este artist liric la Teatrul Muzical „Nae Leonard”. RelaÅ£ia sa contractuală cu municipalitatea a încetat în octombrie 2010, când a fost transferat la FundaÅ£ia „Andreiana Juventus”. Cofondată de Consiliul Local, fundaÅ£ia a preluat anul trecut personalul excedentar din teatrele gălăÅ£ene. Junii Primăriei La Primărie lucrează, din ianuarie 2008, ÅŸi Vlad Aurelian Gogoncea, fiul fostului preÅŸedinte al Consiliului JudeÅ£ului GalaÅ£i, Dan Lilion Gogoncea. Vlad Aurelian Gogoncea este inspector de specialitate la Unitatea de Implementare a Proiectului ISPA ÅŸi are un venit anual brut de 22.153 de lei, potrivit declaraÅ£iei de avere din 2011, postată pe pagina de internet a Primăriei. ApropiaÅ£ii lui Dan Lilion Gogoncea îÅŸi exprimă speranÅ£a ca fiul să se ridice la nivelul tatălui său, caracterizat drept unul dintre puÅ£inii vizionari ai urbei. Vlad Aurelian Gogoncea nu este singurul junior din Primărie. Aici lucrează, din septembrie 2008, ÅŸi Bogdan IonuÅ£ Ardean. Consilier în Primărie, el este fiul directorului tehnic adjunct, Ionel Ardean. Sosit în instituÅ£ie în decembrie 2008, seniorul Ionel Ardean are un venit brut de circa 3.000 le lei pe lună, de două ori mai mult decât ia, în medie, fiul său, arată sursele noastre. Am încercat să-l contactăm, ieri, pe Ionel Ardean, la biroul său din Primărie, însă colegii ne-au spus că este plecat. Am lăsat un număr de telefon pentru a fi contactaÅ£i, însă, până la închiderea ediÅ£iei, acest lucru nu s-a întâmplat. Nici purtătorul de cuvânt al Primăriei, căruia i-am solicitat încă de săptămâna trecută un punct de vedere al primarului Dumitru Nicolae vizavi de subiectul rubedeniilor din ograda municipalităÅ£ii, nu a răspuns solicitării noastre. „Încă nu am reuÅŸit să mă întâlnesc cu domnul primar”, a explicat, ieri, purtătorul de cuvânt al instituÅ£iei, Nicoleta Manole. În Primărie, 70 de nume la 180 de angajaÅ£i În timpul documentării am descoperit un amănunt interesant legat de Primăria GalaÅ£i. Analiza declaraÅ£iilor de avere completate de cei aproape 400 de angajaÅ£i ai instituÅ£iei relevă faptul că 220 au nume de familie care nu se repetă. Restul de 180 de angajaÅ£i poartă numai 70 de nume de familie. În cazul celor 180, matematic vorbind, avem un raport de doi angajaÅ£i ÅŸi jumătate la un nume de familie! Între aceÅŸtia se numără 16 cupluri căsătorite. În unele cazuri, chiar dintre cele prezentate în acest material, există posibilitatea ca rudele să îÅŸi fi făcut loc în instituÅ£ii prin forÅ£e proprii. Este de dorit să se fi întâmplat aÅŸa, însă, aÅŸa cum ne-a demonstrat realitatea ultimilor ani, e puÅ£in probabil. În plus, trebuie avut în vedere faptul că în absolut toate cazurile prezentate nu se pune problema de incompatibilitate din punct de vedere legal. Cel mult se poate pune problema moralităÅ£ii. Acesta este semnalul pe care îl trage serialul „Familia Bugetărescu”. El va continua, mâine, cu prezentarea celor mai importante familii de bugetari de carieră. Nu lucrează în aceeaÅŸi instituÅ£ie, dar au populat sistemul bugetar. Cine sunt ei, în ce instituÅ£ii lucrează ÅŸi – cel mai important aspect – de când? În cazul în care cunoaÅŸteÅ£i ÅŸi dumneavoastră asemenea cazuri, le puteÅ£i semnala în secÅ£iunea „Comentarii”, pe site-ul nostru. viata-libera.ro dcp100168 dcp100168 Posted October 4, 2011 FAMILIA BUGETĂRESCU (2) „ViaÅ£a liberă” continuă serialul „Familia Bugetărescu”. În ediÅ£ia de astăzi vorbim despre rudele care, deÅŸi îÅŸi desfăÅŸoară activitatea în entităÅ£i separate, fac parte din ceea ce societatea denumeÅŸte generic „sistem”. AleÅŸi sau angajaÅ£i, prin concurs sau fără, cu salariu sau cu indemnizaÅ£ie, ei sunt membri ai Legislativului local, judeÅ£ean sau naÅ£ional, lucrează în administraÅ£ie sau sunt salariaÅ£ii unor societăÅ£i pe acÅ£iuni, regii autonome sau companii naÅ£ionale aflate sub autoritate locală sau centrală. Noi i-am numit bugetari de carieră, deÅŸi în această categorie intră ÅŸi unii care, tehnic vorbind, nu sunt bugetari, ci doar lucrează în sistemul public ÅŸi iau bani de la stat. Unii erau deja „bugetari” când s-au văzut ÅŸi s-au plăcut. S-au luat ÅŸi, aÅŸa, au format familii de bugetari de carieră. AlÅ£ii ÅŸi-au consolidat cariera în sistemul public abia după ce rudele lor ÅŸi-au consolidat cariera în sistemul politic. Cazurile, ÅŸi dintr-o tabără, ÅŸi din alta, sunt detaliate mai jos. Liberalii din Zona Liberă Penelistul Mircea Răzvan Cristea este viceprimar al municipiului GalaÅ£i din anul 2004 ÅŸi consilier local din timpul administraÅ£iei Durbacă. SoÅ£ia lui, Daniela Cristea, lucrează la AdministraÅ£ia Zonei Libere GalaÅ£i, regie aflată sub autoritatea Consiliului Local. „Ea lucrează acolo de 15 ani, de când [Zona Liberă] era la Ministerul Transporturilor”, a declarat, ieri, viceprimarul. „Eu nu sunt bugetar”, a precizat el. Într-adevăr, Mircea Răzvan Cristea nu face parte din personalul bugetar. El este ales local, remunerat de la bugetul municipal cu 39.677 de lei pe an, potrivit declaraÅ£iei de avere din acest an. SoÅ£ia lui, Daniela Cristea, ia mai mult de la Zona Liberă – 43.432 de lei pe an, conform aceluiaÅŸi document. La Zona Liberă lucrează ÅŸi Elena Pârlog, sora fostului consilier local PNL Vasile Pârlog, acum ÅŸef serviciu în Prefectura GalaÅ£i. Elena Pârlog este director economic la regia aflată sub autoritatea Consiliului Local. În acelaÅŸi timp, soÅ£ia lui Vasile Pârlog, Viorica Pârlog, este director comercial la AdministraÅ£ia PieÅ£elor Agroalimentare, societate al cărei acÅ£ionar majoritar este tot Consiliul Local. Traseul profesional al celor două nu a fost influenÅ£at de-a lungul timpului de statutul de consilier local al lui Vasile Pârlog, susÅ£ine acesta din urmă. „Nevastă-mea lucrează la PieÅ£e din 1991. Eu consilier local am ajuns după aceea. Soră-mea a luat-o de jos la Zona Liberă. A fost nu-ÅŸtiu-ce, după care a devenit economist ÅŸi, când s-a ivit postul de director economic, a fost singura cu pregătirea necesară. Nici nu eram consilier local pe atunci”, a explicat Vasile Pârlog. Åžefa Danielei Cristea ÅŸi a Elenei Pârlog este Angela Ivan, de asemenea membru PNL. Ea conduce Zona Liberă din 2005. Angela Ivan, care nu a răspuns apelurilor noastre, are o rudă în ograda Guvernului. Sora ei, Cristina Apostol, este director executiv adjunct la DirecÅ£ia Stabiliri ÅŸi PlăÅ£i PrestaÅ£ii din cadrul Casei JudeÅ£ene de Pensii ÅŸi alte drepturi de Asigurări Sociale. Rudele pedeliÅŸtilor, în grija lui Boc La Casa JudeÅ£eană de Pensii lucrează ÅŸi Ana Denis Aramă. Director executiv al instituÅ£iei din anul 2009, ea este soÅ£ia lui Iulian Aramă, care este consilier judeÅ£ean PDL din 2004, director al Sucursalei Electrica GalaÅ£i din 2005 ÅŸi preÅŸedinte al Consiliului de AdministraÅ£ie de la Electrocentrale GalaÅ£i din 2010. Ca ÅŸi Casa de Pensii, cele două companii conduse de Iulian Aramă se află tot în curtea Executivului portocaliu. Însă, spre deosebire de Casă, care e subordonată Ministerului Muncii, Electrica ÅŸi Electrocentrale se află sub umbrela Ministerului Economiei. MenÅ£ionăm că am încercat să stăm de vorbă cu Iulian Aramă, însă acesta nu a răspuns la telefon. Un alt democrat-liberal care are o rudă într-o instituÅ£ie subordonată Guvernului este consilierul local Dumitru Ion. SoÅ£ia acestuia, Iuliana Ion, conduce Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea SeminÅ£elor ÅŸi Materialului Săditor, instituÅ£ie subordonată Ministerului Agriculturii. A ajuns acolo în urmă cu un an ÅŸi jumătate, spune Dumitru Ion. „De un an jumate e în instituÅ£ie. A condus-o în regim de interimat, după care a dat concurs ÅŸi a fost pusă acum vreo două-trei luni. E funcÅ£ionar public”, a explicat consilierul local PDL. Sânge în JudeÅ£ Dintre consilierii judeÅ£eni, cel puÅ£in o treime are rude în sistem, fie direct în aparatul Consiliului JudeÅ£ului GalaÅ£i, fie în alte instituÅ£ii. În aparatul CJ lucrează, de exemplu, Manuela Panaitescu, soÅ£ia inspectorului guvernamental Gabriel Panaitescu, fost prefect al GalaÅ£iului, ÅŸi Tatiana Ionescu, soÅ£ia social-democratului Ion Ionescu, care conduce Serviciul Public Ecosal al Primăriei. Contactat telefonic, acesta din urmă a refuzat să discute cu redactorul „VieÅ£ii libere”. „Cu tine, niciodată. Pentru că, indiferent ce am spus, ai scris ce ai vrut tu. AÅŸa că ce rost are să vorbesc cu tine?”, a spus Ion Ionescu, înainte de a pune punct convorbirii telefonice. La CJ a muncit ÅŸi soÅ£ul consilierului judeÅ£ean PC Genica Totolici, care conduce totodată societatea de transport public Transurb. Nicolai Totolici a făcut parte din aparatul CJ pe vremea când preÅŸedinte al Consiliului JudeÅ£ului era conservatorul Eugen Durbacă. „El (soÅ£ul, n.r.) a lucrat în Sidex ÅŸi, în momentul în care s-a ivit ocazia, a participat la concursul de angajare organizat de Consiliul JudeÅ£ului ÅŸi l-a câÅŸtigat. A fost consilier pe probleme de protocol, parcă. A stat un an, nu i-a convenit sistemul ÅŸi a plecat”, a declarat, ieri, Genica Totolici. Acum, soÅ£ul ei este directorul Centrului de Profit din GalaÅ£i al Companiei NaÅ£ionale „Loteria Română”. „Centrul de Profit e la «Loteria Română», care nu e instituÅ£ie bugetară”, a precizat Totolici. TotuÅŸi, „Loteria Română” este o societate comercială pe acÅ£iuni cu capital integral de stat, se arată în documentul de înfiinÅ£are a Companiei NaÅ£ionale. Nu putem încheia rubrica dedicată Consiliului JudeÅ£ului GalaÅ£i fără să amintim de faptul că însuÅŸi preÅŸedintele forului are o rudă la stat. Fratele social-democratului Eugen Chebac, Nicu Chebac, este directorul Oficiului JudeÅ£ean pentru Dezvoltare Rurală ÅŸi Pescuit, instituÅ£ie subordonată Ministerului Agriculturii ÅŸi, deci, Guvernului. Trebuie să spunem că i-am cerut preÅŸedintelui CJ un punct de vedere încă de săptămâna trecută, însă a refuzat să comenteze. Åži parlamentarii au rude, nu-i aÅŸa? Cele mai celebre cazuri de parlamentari cu rubedenii în sistem sunt ale senatorului PDL Marius Necula ÅŸi deputatului Mihail Boldea, care tocmai a părăsit PDL ÅŸi s-a înscris în UNPR. SoÅ£ia senatorului, Monica Necula, este manager la Spitalul de Pneumoftiziologie. Ea conduce unitatea medicală dinainte ca soÅ£ul ei să intre în Parlament, însă a ocupat prima dată acest post în legislatura 2000-2004, când Marius Necula a fost subprefect ÅŸi prefect de GalaÅ£i. Acesta nu a fost de găsit ieri, încercările noastre de a-l contacta telefonic fiind sortite eÅŸecului. În ceea ce-l priveÅŸte pe Valentin Boldea, fratele deputatului ales în 2008, el conduce DirecÅ£ia JudeÅ£eană de Sănătate Publică din decembrie 2009, cu o întrerupere în perioada august 2010 – februarie 2011. Este interesant de văzut dacă, după recenta demisie din partid a deputatului Mihail Boldea, directorul DSP va reuÅŸi să îÅŸi mai păstreze funcÅ£ia sau se va întoarce la munca de medic primar, mai ales că, spune parlamentarul, fratele său a fost opÅ£iunea liderilor PDL pentru ÅŸefia DirecÅ£iei. „A fost opÅ£iunea celor din conducerea PDL, nu a fost opÅ£iunea mea, că nu eram un factor decizional”, a afirmat, ieri, deputatul Mihail Boldea. „Ulterior a dat concurs, l-a luat, e funcÅ£ionar public. Ocupă un post care nu este interesant nici din punct de vedere politic, pentru că are doar 20 de angajaÅ£i în subordine, ÅŸi nici din punct de vedere economic, pentru că are o leafă de 17 milioane de lei vechi”, a încheiat parlamentarul. „E vârful aisbergului”, spune prefectul Paul Florea, prefectul judeÅ£ului GalaÅ£i, apreciază că angajarea rubedeniilor în sistemul public este un fenomen larg răspândit ÅŸi asupra căruia trebuie să se intervină doar în cazurile acute. „E vârful aisbergului chestiunea angajării [rudelor] în cadrul aceleiaÅŸi instituÅ£ii. Fenomenul e mai amplu. Sunt o mie de posibilităÅ£i de a plasa – pe reciprocitate, pe… E un fenomen care nu e normal, nu e firesc până la o anumită limită. Uneori, într-adevăr, soÅ£ia, copilul unei persoane au ÅŸi ei dreptul să aibă un loc de muncă ÅŸi, dacă pregătirea lor este de aÅŸa manieră încât nu-ÅŸi pot desfăÅŸura activitatea decât într-o altă instituÅ£ie [publică], atunci sigur că interpretarea poate fi răutăcioasă. Dar, având în vedere faptul că, spre exemplu, într-o primărie de la Å£ară peste jumătate dintre angajaÅ£i sunt din aceeaÅŸi familie, sigur că este un evident abuz. E o chestiune care trebuie tratată cu destulă delicateÅ£e, pentru că dreptatea este ÅŸi de o parte, ÅŸi de alta. Noi credem că abordarea trebuie să fie echilibrată ÅŸi, acolo unde se depăÅŸeÅŸte limita, trebuie intervenit. Doar unde se depăÅŸeÅŸte limita”, ne-a declarat, săptămâna trecută, prefectul Paul Florea. „Asta e România în care trăim” Oficialii cu care am discutat despre reÅ£eaua de rubedenii din sistemul public ÅŸi care au vrut să-ÅŸi păstreze anonimatul au încheiat, fără excepÅ£ie, conversaÅ£ia într-o notă pesimistă. „În sistem sunt mulÅ£i. Au fost dintotdeauna, sunt ÅŸi nu vor dispărea”, a spus consilierul local pe care l-am citat ÅŸi în textul publicat ieri în „ViaÅ£a liberă”. Opinia este împărtăÅŸită ÅŸi de unul dintre angajaÅ£ii municipalităÅ£ii. „AÅŸa e de 20 de ani. Asta e România în care trăim”. Motivul acestui demers jurnalistic Å£ine de nevoia ca instituÅ£iile publice din GalaÅ£i să funcÅ£ioneze bine. Oricare dintre cetăÅ£enii GalaÅ£iului ÅŸtie cum a funcÅ£ionat acest sistem în aceÅŸti ani, când angajarea rudelor aproape că a devenit regulă. Cu siguranÅ£ă că nu este singura cauză, singura explicaÅ£ie, dar poate fi una dintre cele mai importante. Acesta este motivul pentru care am relatat despre uimitoarele aventuri ale familiei Bugetărescu. viata-libera.ro dcp100168 dcp100168 Posted October 5, 2011 „Familia Bugetărescu” a aprins spiritele în GalaÅ£i Serialul „Familia Bugetărescu” început de „ViaÅ£a liberă” în urmă cu două zile, care a abordat tema familiilor din sistemul public, a dat naÅŸtere unei dezbateri aprinse în comunitate. Pro sau contra acestui demers jurnalistic, cititorii cotidianului nostru ÅŸi-au exprimat opiniile pe platforma electronică a ziarului, la http://www.viata-libera.ro. CâÅ£iva, probabil implicaÅ£i în această poveste, ne-au arătat obrazul. Cei mai mulÅ£i, însă, s-au declarat indignaÅ£i ÅŸi chiar revoltaÅ£i de expansiunea BugetăreÅŸtilor. Unii ne-au vorbit ÅŸi despre alÅ£i membri ai marii familii, care ar popula atât instituÅ£iile nominalizate în primele două episoade ale serialului, cât ÅŸi cele despre care nu am vorbit încă. AlÅ£ii au apreciat că este bine să profităm de perioada pre-electorală ÅŸi să continuăm dezbaterea, cu scopul fundamental de a schimba metehne, atitudini, mentalităÅ£i. Respectăm toate opiniile exprimate de cititori ÅŸi publicăm mai jos câteva dintre ele, integral sau parÅ£ial. MenÅ£ionăm că am decis să nu redăm comentariile care conÅ£in atacuri la persoană ÅŸi acuzaÅ£ii [vizând persoane] pe care cotidianul nostru nu le-a verificat încă sau nu le poate verifica ÅŸi nici comentariile care sunt rezultatul unor dispute între semnatarii lor. „Un adevărat cancer al societăÅ£ii” Un cititor care a semnat cu numele Andrei CapriÅŸ un comentariu la primul episod al serialului „Familia Bugetărescu” s-a arătat extrem de revoltat. „NiÅŸte nesimÅ£iÅ£i! VinovaÅ£i suntem noi, cetăÅ£eni ai GalaÅ£iului, că nu ieÅŸim în stradă să protestăm! Ăsta e furt la drumul mare!”, a spus cititorul nostru. Spirit revoluÅ£ionar, Ariciul a vorbit ÅŸi el despre proteste de stradă. „Băi, fraÅ£ilor care duceÅ£i greul ÅŸi munciÅ£i de vă spetiÅ£i, poate o să avem ocazia în curând să alungăm aceÅŸti paraziÅ£i, aceste jigodii extraordinare, fără pic de ruÅŸine ÅŸi bun-simÅ£. Åži, când se va ivi ocazia, ieÅŸiÅ£i în stradă să scăpăm, că ăÅŸtia ne vor omorî cu zile ÅŸi vor împlini o profeÅ£ie de demult, care spune: «Vă vor lua ÅŸi cenuÅŸa din vatră». Deja cred că anul ăsta s-a împlinit”, a comentat Ariciul. Un cititor care ÅŸi-a spus Hahaha a sugerat o cu totul altă formă de protest: greva fiscală. „Papură Vodă e Å£ara în care trăim. Eu, unul, nu mai plătesc niciun impozit la stat, să văd ce or să facă. Deja mi-au blocat conturile care sunt 0. E vorba de o datorie de 5,5 lei. Vorba cuiva, or să-mi ia ce e în faÅ£a carului… cu boi. Bravos, primăria GalaÅ£i (intenÅ£ionat litere mici pentru primărie, asta sunteÅ£i)”, a spus cititorul nostru. Nostalgicul, aÅŸa cum ÅŸi-a spus un alt comentator, a lăsat să înÅ£eleagă că sistemul de relaÅ£ii nu îi este străin, el declarându-se o victimă a acestuia. „Bine-am venit în clubul victimelor colaterale, al bugetarilor care n-au condiÅ£ii de lucru deoarece n-au pile! Vă urez inspiraÅ£ie în realizarea noului material ÅŸi sfatul meu este să profitaÅ£i de faptul că sunteÅ£i a patra putere în stat ÅŸi să vă păstraÅ£i obiectivitatea!”, a scris Nostalgicul pe http://www.viata-libera.ro. Tratând fenomenul la scară largă, Sandu a apreciat că angajarea rubedeniilor nu doar că îi lasă pe tuÅŸă pe câÅ£iva funcÅ£ionari poate mai competenÅ£i, ci dăunează progresului. „Atâta timp cât toate societăÅ£ile de stat sunt politizate de la vârf la bază, cât sunt înÅ£esate cu tot felul de neaveniÅ£i, incompetenÅ£i, cu aÅŸa-zise facultăÅ£i ÅŸi masterate (dar care în privat nici la mătură nu ar fi primiÅ£i), treburile vor merge din rău în mai rău. Un adevărat cancer al societăÅ£ii aceÅŸti nesimÅ£iÅ£i lipsiÅ£i de scrupule. Vă mai amintiÅ£i de vorbele lui Tăriceanu când a intrat premier? «Pe timpul mandatului meu vom crea peste 500.000 de locuri de muncă». Åži a tot creat locuri de muncă, fraÅ£ilor, peste jumătate de milion de tăietori de frunză la câini, la muncă la stat. Ori ce au produs ăÅŸtia? Doar bani pentru partide, pentru ei ÅŸi familiile lor ÅŸi pagube de miliarde prin incompetenÅ£a ÅŸi diletantismul lor (a se vedea experienÅ£a aÅŸa-zisului «manager» Cubasa). ReevaluaÅ£i, afară cu ei ÅŸi basta”, a comentat Sandu. Toman, un alt cititor, i-a împărtăÅŸit opinia. „Poate fi o posibilă explicaÅ£ie pentru starea deplorabilă a oraÅŸului, unul din cele mai putin dezvoltate din Å£ară. Familiile astea o duc bine pe banii noÅŸtri ÅŸi nu mai au nicio motivaÅ£ie să-ÅŸi facă munca eficient”, a spus acesta. „Recensământul, o altă sursă a familiei Bugetărescu” Emi ÅŸi Elena, doi dintre comentatorii de pe http://www.viata-libera.ro, au vorbit despre apropiatul recensământ ca despre o altă supapă pentru membrii familiei Bugetărescu. „O altă sursă a familiei Bugetărescu poate fi lista cenzorilor privind recensământul populaÅ£iei ÅŸi al locuinÅ£ei. Eu sunt convinsă că Primăria GalaÅ£i este A.F.”, a spus Emi. „Sigur din familia Bugetărescu fac parte ÅŸi cei care au întocmit lista cu recenzorii pentru recensământ, deoarece pur ÅŸi simplu numai ÅŸi numai pilele au reuÅŸit să treacă «marea barieră» a celor admiÅŸi. (…) Nu au sorÅ£i de izbândă decât cei care sunt pila cuiva din Primărie, de la partidul de guvernământ etc. (…) De ce nu se face ÅŸi la noi publică lista recenzorilor admiÅŸi??? RuÅŸine ÅŸi Dumnezeu să vă bată când vă va fi lumea mai dragă, aÅŸa cum spune blestemul românului! Poate sau sigur ÅŸi pentru asta suntem ceea ce suntem, ne merităm soarta că doar noi ne-am ales conducătorii! Nu vor dispărea niciodată mârÅŸăvia, lăcomia, necinstea ÅŸi cumetria din România!”, a comentat Elena. „UitaÅ£i-vă în ograda voastră!” Un cititor care se recomandă Gigi ne arată obrazul. „UitaÅ£i-vă la familiile din ograda voastră, stimată redactoră, cu articolele astea de scandal că câÅŸtigaÅ£i un salariu mai buniÅŸor, poate, decât cei pe care îi arătaÅ£i cu degetul. Åži, dacă vă întreabă cineva, nici PiaÅ£a, nici SC Apaterm nu sunt societăÅ£i bugetare”, a postat Gigi pe site. Replica a venit cu promptitudine de la CetăÅ£eanul păcălit, aÅŸa cum s-a intitulat comentatorul în cauză. „Pentru Gigi. Dacă te întreabă cineva despre AdministraÅ£ia PieÅ£elor, Ecosal, Apaterm, Apă Canal, Transurb etc., să le spui că sunt societăÅ£i pe acÅ£iuni cu capital de stat ÅŸi acÅ£ionar unic Consiliul Local, aÅŸa că sunt bugetare. Primesc subvenÅ£ii de la Consiliu, bani pentru investiÅ£ii ÅŸi plătesc dividende ÅŸi redevenÅ£ă. Majoritatea dintre ele primesc bani de la Consiliul Local ÅŸi prin «sifonare», adică facturează Primăriei diverse servicii sau încasează bani din taxa de habitat, diverse prestări de servicii greu controlabile, cum ar fi cele de pe sensuri giratorii pentru Ecosal sau plata ÅŸoferilor plecaÅ£i din Primărie către AdministraÅ£ia PieÅ£elor, care i-a primit”, a spus cititorul nostru. Alas, un alt comentator, ne-a îndemnat la „o anchetă serioasă”. „Absolut orice rudă a oricărui potentat al momentului, că e patron, că e ales al neamului, înalt funcÅ£ionar public sau altceva, are dreptul să se angajeze în orice post doreÅŸte, că aÅŸa e cu drepturile omului. Singura condiÅ£ie e să se respecte legea: legea pe care se angajează, conflictul de interese etc. Dacă aÅ£i vrut să spuneÅ£i ceva, atunci de aici trebuia să porniÅ£i. Altfel, nu reuÅŸiÅ£i decât niÅŸte insinuări fără obiect ÅŸi fără rost. Nota bene: sunt sigur că majoritatea celor prezentaÅ£i sunt angajaÅ£i pe bază de influenÅ£ă politică ÅŸi nepotism – aveÅ£i motiv pentru o anchetă jurnalistică, faceÅ£i una serioasă”, a scris Alas. „Dezbaterea trebuie continuată” Eugenia Dincă, alături de alÅ£i cititori, ne-au îndemnat să continuăm serialul „Familia Bugetărescu”. „Nu sunt singurii, iar ancheta e bine să se extindă asupra tuturor societăÅ£ilor din GalaÅ£i”, a comentat Eugenia Dincă. Un alt comentator, care ÅŸi-a spus Me, a apreciat că numai continuarea ÅŸi aprofundarea temei ar putea genera o dezbatere între factorii responsabili ÅŸi, deci, o schimbare. „Pelagra României. La ce să spere un tânăr studios când toate funcÅ£iile se dau pe criterii politice? RenunÅ£ă la studiul adevărat ÅŸi se înscrie în partid. Åži aÅŸa se creează o mâzgă puturoasă în care ne miÅŸcăm zilnic. De 22 de ani suntem conduÅŸi de niste nepricepuÅ£i cu aere de lideri ÅŸi suntem ultimii. Noi ar trebui să îi punem pe candidaÅ£ii la demnităÅ£i să dea o declaraÅ£ie publică că nu vor angaja nicio rudă, ca în America. SoÅ£ul procuror trebuie să meargă în alt stat dacă soÅ£ia este judecător. La noi este invers, angajează tot neamul. În fond, ei nu sunt stăpânii noÅŸtri, ci pentru o perioadă le-am încredinÅ£at administrarea oraÅŸului sau a judeÅ£ului. Ar fi bine ca «ViaÅ£a liberă» să nu se oprească aici, ci să continue demersul, să ceară opinia celor în cauză ÅŸi ale liderilor locali. Dezbaterea trebuie continuată, să nu fie doar o constatare de presă ÅŸi câteva răbufniri nervoase. Să fie o dezbatere publică cu ce trebuie făcut. Momentul pre-electoral este bun”, a scris cititorul nostru pe http://www.viata-libera.ro. viata-libera.ro dcp100168 dcp100168 Posted October 12, 2011 „Suferim de cancer administrativ” – interviu cu profesorul Liviu Coman-Kund – Cum comentaÅ£i serialul „Familia Bugetărescu” ÅŸi reacÅ£iile stârnite de această serie? – Tema este de larg interes pentru că se referă la un adevărat fenomen social. Din păcate, începând chiar cu titlul, serialul a stârnit atitudini de mânie proletară, pentru că transmite mesajul peiorativ bugetar = parazit, în opoziÅ£ie cu sectorul privat, care apare ca un stup de albine pe spinarea căruia trăiesc „trântorii de bugetari”. Termenul „bugetar” a fost lansat, cu un sens peiorativ, de la cele mai înalte niveluri. În realitate, aÅŸa-ziÅŸii bugetari acoperă o arie largă de profesiuni ÅŸi ocupaÅ£ii cât se poate de respectabile, strict necesare pentru buna desfăÅŸurare a vieÅ£ii economico-sociale într-un stat civilizat. Nu este deloc ruÅŸinos ÅŸi nedemn să fii plătit de la buget, atâta vreme cât desfăÅŸori activităÅ£i aferente funcÅ£iilor statului, absolut necesare promovării intereselor generale ÅŸi intereselor individuale legitime. Bugetari sunt ÅŸi preÅŸedintele României, ÅŸi prim-ministrul, ÅŸi miniÅŸtrii, ÅŸi parlamentarii, într-un cuvânt, crema clasei politice a României. Tot bugetari sunt ÅŸi cadrele didactice din învăÅ£ământul de stat, funcÅ£ionarii publici ÅŸi personalul contractual din autorităÅ£ile ÅŸi instituÅ£iile publice, poliÅ£iÅŸtii, militarii, magistraÅ£ii ÅŸi enumerarea poate continua. A-i privi pe toÅ£i aceÅŸtia ca pe niÅŸte paraziÅ£i este o aberaÅ£ie. De asemenea, a considera sectorul privat un model ideal în care se munceÅŸte cu entuziasm ÅŸi spor este profund greÅŸit. Aici se întâlneÅŸte, la noi în România, o exploatare primitivă a salariaÅ£ilor, prin încălcarea sistematică a drepturilor. Nu trebuie uitat că, potrivit articolului 41 din ConstituÅ£ie, alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaÅ£iei, precum ÅŸi a locului de muncă este liberă. Oricine este liber să aleagă între serviciul public ÅŸi activităÅ£ile comerciale din domeniul privat, potrivit aspiraÅ£ilor ÅŸi înclinaÅ£iilor sale. Realitatea ne obligă să observăm că nepotismul, în România, ÅŸi nu numai în sectorul bugetar, a ajuns la proporÅ£ii care sfidează cu mult bunul-simÅ£. Dar, din păcate, nu numai nepotismul. IncompetenÅ£a ÅŸi iresponsabilitatea, în prea multe funcÅ£ii publice, fac ravagii ÅŸi de vină este politizarea care sfidează bunul-simÅ£ ÅŸi legea. Este inadmisibil, dar din păcate se întâmplă mult prea frecvent, ca rudele ÅŸi lipitorii de afiÅŸe să ia locul oamenilor competenÅ£i prin intermediul unor examene sau concursuri trucate ori prin diverse artificii. Åži ocuparea funcÅ£iilor publice trebuie supusă unei concurenÅ£e reale ÅŸi loiale, altfel, calitatea celei mai importante resurse a administraÅ£iei, resursa umană, se deteriorează, iar consecinÅ£ele, pe termen mediu ÅŸi lung, sunt grave. Să nu fim ipocriÅ£i! Trebuie să recunoaÅŸtem că atât nepotismul, cât ÅŸi clientelismul politic sunt naturale. Este naturală întrajutorarea între membrii unei familii; există tendinÅ£a copiilor de a urma profesiunea părinÅ£ilor. Dar acestea nu trebuie să conducă la lezarea interesului public. Pe de altă parte, activiÅŸtii, atât de necesari partidelor politice, se cer recompensaÅ£i. Aceste tendinÅ£e naturale nu pot fi anihilate. Ele trebuie Å£inute sub control. În acest sens, sunt importante două aspecte: o selecÅ£ie corectă a candidaÅ£ilor pentru funcÅ£iile publice pe criteriile competenÅ£ei profesionale, experienÅ£ei ÅŸi calităÅ£ilor de caracter, precum ÅŸi evitarea proximităÅ£ii rudelor la serviciu, pentru a nu se ajunge la denaturarea raporturilor de serviciu; acest aspect este valabil ÅŸi în cazul relaÅ£iilor sentimentale. – În ce stare se află acum administraÅ£ia publică din România? – Atrag atenÅ£ia de la început că bunăstarea sau ruina unei Å£ări depinde în foarte mare măsură de administraÅ£ia publică. Imperiul Roman a dăinuit 2.000 de ani ÅŸi pentru că a avut o foarte bună administraÅ£ie. Mongolii nomazi, lipsiÅ£i de administraÅ£ie, au reuÅŸit doar să sperie Europa si apoi au dispărut. Se poate afirma că administraÅ£ia îÅŸi îndeplineÅŸte misiunea atunci când cetăÅ£eanul nici nu simte că există. Problemele lui se rezolvă firesc, fără eforturi deosebite, fără cozi, fără nervi, fără blocaje. Din păcate, la noi cetăÅ£eanul se ciocneÅŸte mereu de slăbiciunile administraÅ£iei, de la gropi în carosabil ÅŸi câini vagabonzi, până la cozi interminabile pentru obÅ£inerea unei adeverinÅ£e, adesea inutile, dacă judecăm raÅ£ional. Consider că România, la ora actuală, este bolnavă de cancer administrativ. Ce înseamnă această sintagmă? Înseamnă multiplicarea birourilor concomitent cu amplificarea incapacităÅ£ii de îndeplinire a sarcinilor, cu ineficacitatea ÅŸi ineficienÅ£a. AdministraÅ£ia publică din România este, în acelaÅŸi timp, hipertrofiată ÅŸi insuficientă, deprofesionalizată ÅŸi nemotivată. Multiplicarea iraÅ£ională a birourilor s-a manifestat ÅŸi pe plan local, dar adevăratul record îl întâlnim pe plan central, unde există nenumărate agenÅ£ii, autorităÅ£i ÅŸi companii naÅ£ionale (le consider tot unităÅ£i bugetare atâta timp cât statul le acoperă pierderile), multe dintre ele inutile sau falimentare, dar care prezintă un interes deosebit, din cauza salariilor nesimÅ£ite, pentru clientela politică, pentru familiile ÅŸi prietenii membrilor acesteia. Încercările de comprimare prin reorganizare din ultimii ani au fost doar de faÅ£adă, fără o voinÅ£ă politică autentică, fără o fundamentare ÅŸtiinÅ£ifică, ÅŸi au condus, în multe cazuri, la eliminarea ultimilor funcÅ£ionari apolitici competenÅ£i, dar incomozi, ÅŸi la deteriorarea în ÅŸi mai mare măsură a acÅ£iunii administrative. – Care sunt motivele pentru care administraÅ£ia publică a ajuns în această stare? – Potrivit Statutului general al funcÅ£ionarilor publici, recrutarea ÅŸi promovarea acestora trebuie să se facă prin concursuri ÅŸi examene corecte, pe criteriul competenÅ£ei, experienÅ£ei ÅŸi meritelor profesionale, fără vreo discriminare politică. Din păcate, mai ales promovarea în funcÅ£ii de conducere a fost politizată, în dispreÅ£ faÅ£ă de lege. Este greu de crezut că un funcÅ£ionar public de conducere numit pe baza loialităÅ£ii faÅ£ă de partid va da dovadă, în exerciÅ£iul funcÅ£iunii, de imparÅ£ialitate ÅŸi echidistanÅ£ă. LoialităÅ£ile instituite de Codul de conduită al funcÅ£ionarilor publici, faÅ£ă de interesul general ÅŸi faÅ£ă de instituÅ£ie, vor fi înlocuite cu loialitatea faÅ£ă de partid. Mai mult, fidelitatea faÅ£ă de instituÅ£ie, pretinsă funcÅ£ionarilor publici de execuÅ£ie, se transformă în fidelitatea faÅ£ă de conducere, iar funcÅ£ionarii publici de execuÅ£ie, datorită puternicei dependenÅ£e faÅ£ă de ÅŸefi, vor avea conduita pretinsă de aceÅŸtia. Nu există garanÅ£ii credibile împotriva hărÅ£uirii celor care ar avea curajul să sesizeze abaterile ÅŸefilor. Astfel, întreg eÅŸafodajul deontologiei funcÅ£iei publice se prăbuÅŸeÅŸte de la vârf. Mai trebuie menÅ£ionat că, în aceste condiÅ£ii, se instaurează un climat de iresponsabilitate, datorat lipsei sancÅ£iunii faÅ£ă de incompetenÅ£ă ÅŸi indisciplină. Trebuie subliniat că, cu cât funcÅ£ia este mai mare, cu atât toleranÅ£a faÅ£ă de incompetenÅ£ă ÅŸi abateri este mai mare. În România, la ora actuală, funcÅ£ia publică se află într-o criză gravă. Evident că o componentă a acesteia este ÅŸi nepotismul. Dar este numai o componentă ÅŸi poate nu cea mai importantă. – Care este leacul pentru ceea ce dvs. numiÅ£i cancer administrativ? – Pornesc de la premisa că în realitate nu există o administraÅ£ie publică pură ÅŸi simplă, ci un complex sistem politico-administrativ. Mai precis, conducerea administraÅ£iei publice se situează în zona de interferenÅ£ă dintre sistemul administrativ ÅŸi cel politic. Deci, conducerea administraÅ£iei, cel puÅ£in la nivelurile superioare, aparÅ£ine oamenilor politici. Având în vedere că administraÅ£ia este un sistem puternic ierarhizat, bazat pe comandă ÅŸi supunere, apare evident că vinovăÅ£ia pentru dezastrul administraÅ£iei ÅŸi eventualul merit pentru asanarea ÅŸi normalizarea acesteia revin clasei politice. Leacul pentru cancerul administrativ este voinÅ£a politică înfăptuită de personalităÅ£i politice carismatice, competente, oneste, credibile, care să acÅ£ioneze cu adevărat ÅŸi cu tenacitate pentru impunerea interesului public, cu respectarea intereselor individuale legitime. În momentul de faÅ£ă este nevoie de o intervenÅ£ie chirurgicală inteligentă, fundamentată ÅŸtiinÅ£ific, pentru eliminarea tumorii canceroase. – Poate fi o soluÅ£ie interzicerea angajării rudelor în aparatul aceleiaÅŸi instituÅ£ii publice? – Există asemenea reglementări, care interzic situaÅ£iile flagrante. Legea 161/2003 conÅ£ine un întreg titlu care are în vedere evitarea coliziunii între relaÅ£iile de familie ÅŸi cele de serviciu. Documentul prevede că nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care funcÅ£ionarii publici respectivi sunt soÅ£i sau rude de gradul I. AcelaÅŸi regim se aplică ÅŸi demnitarilor. Legea educaÅ£iei naÅ£ionale 1/2011 interzice ocuparea concomitentă de către soÅ£i, afini ÅŸi rude până la gradul III inclusiv a funcÅ£iilor prin care unul sau altul se află faÅ£ă de celălalt într-o poziÅ£ie de conducere, control, autoritate sau evaluare instituÅ£ională directă la orice nivel în aceeaÅŸi universitate. Consider, totuÅŸi, că asemenea interdicÅ£ii nu rezolvă fondul problemei. Nepotismul se poate manifesta prin influenÅ£ă, prin angajarea incorectă pe baza relaÅ£iilor, în cadrul altei autorităÅ£i sau instituÅ£ii publice. Åži exemple sunt destule, la toate nivelurile. Oricum, aceste interdicÅ£ii pot conduce la evitarea situaÅ£iilor nesimÅ£ite. SoluÅ£ia de fond este selecÅ£ia corectă, pe baza unor criterii exigente, în condiÅ£ii de concurenÅ£ă loială. – Guvernul a trimis la studii în străinătate câteva sute de tineri, care urmau să devină manageri publici. Programul a fost un eÅŸec. De ce? – Pentru că a fost conceput greÅŸit, de persoane care nu cunoÅŸteau caracteristicile ÅŸi realităÅ£ile administraÅ£iei publice, în general, ÅŸi ale celei româneÅŸti, în special. AdministraÅ£ia publică, în epoca modernă, se bazează pe carieră. Aceasta înseamnă, ca principiu, dreptul la dezvoltare profesională de la debutant la înalt funcÅ£ionar public. Sau, în termeni cazoni, de la soldat la general. Sistemul respinge, din punct de vedere sociologic, tinerii fără nicio experienÅ£ă, paraÅŸutaÅ£i direct în funcÅ£ii de conducere fără un obiect determinat, cu salarii mult peste salariile celor cu vechi state de serviciu în administraÅ£ie. Un alt aspect are în vedere competenÅ£a reală a acestora. Studiile urmate în diverse Å£ări, chiar dacă le-au conferit competenÅ£e importante, nu au avut în vedere realitatea administraÅ£iei româneÅŸti. Într-o Å£ară normală, administraÅ£ia poate fi asemănată cu o maÅŸină care funcÅ£ionează normal: dacă vrei să deschizi portiera, acÅ£ionezi mânerul respectiv ÅŸi uÅŸa se deschide; dacă vrei să porneÅŸti motorul, răsuceÅŸti cheia în contact ÅŸi motorul porneÅŸte; dacă vrei să măreÅŸti viteza, accelerezi; dacă vrei să opreÅŸti, apeÅŸi pedala de frână. În cazul administraÅ£iei publice româneÅŸti, lucrurile nu se petrec întotdeauna aÅŸa. Revenind la analogia cu maÅŸina, s-ar putea întâmpla ca, atunci când acÅ£ionezi mânerul uÅŸii, să pornească ÅŸtergătorul de parbriz; atunci când întorci volanul la stânga, maÅŸina să o ia la dreapta ÅŸ.a.m.d. Ei bine, aceste aspecte nu le poÅ£i cunoaÅŸte decât prin experienÅ£ă. Deci, tinerii ÅŸcoliÅ£i în străinătate n-au de unde să le cunoască, decât dacă încep ca debutanÅ£i, ca toÅ£i ceilalÅ£i, fără veleităÅ£i de vedete. Åži ei trebuie să parcurgă întreaga ierarhie, susÅ£inând concursurile ÅŸi examenele aferente, pentru a ajunge în poziÅ£iile de conducere. – V-aÅ£i aprofundat studiile în FranÅ£a. Cum se studiază ÅŸi cum se face administraÅ£ie în Hexagon? – AdministraÅ£ia franceză actuală este o administraÅ£ie de carieră, înalt calificată, bazată pe merit. Åži acolo există anumite influenÅ£e politice, dar selecÅ£ia se face între profesioniÅŸti de valoare sensibil egală. Pregătirea funcÅ£ionarilor de stat se face în institutele regionale de administraÅ£ie ÅŸi Åžcoala naÅ£ională de administraÅ£ie, care aparÅ£in direct de prim-ministru. Este vorba de învăÅ£ământ specializat de înalt nivel. Admiterea se face prin concursuri naÅ£ionale dure ÅŸi absolvenÅ£ii beneficiază de repartiÅ£ii, în ordinea mediilor. AdministraÅ£ia franceză nu este perfectă, dar funcÅ£ionează bine ÅŸi există o preocupare reală pentru modernizare ÅŸi îmbunătăÅ£ire. Cultura administrativă franceză valorizează serviciul public, ca activitate meritorie, desfăÅŸurată în slujba colectivităÅ£ii ÅŸi a cetăÅ£enilor, care sunt foarte pretenÅ£ioÅŸi faÅ£ă de administraÅ£ie, nu înghit deficienÅ£ele acesteia ÅŸi sunt gata întotdeauna să lupte pentru drepturile lor. – AÅ£i vorbit în dese rânduri despre simÅ£ul serviciului public. Cum se manifestă? – FuncÅ£ionarul public care posedă acest simÅ£ va avea confortul dat de împăcarea cu propria conÅŸtiinÅ£ă numai atunci când manifestă disponibilitate, competenÅ£ă, corectitudine ÅŸi responsabilitate în îndeplinirea atribuÅ£iilor de serviciu. Acest simÅ£, în primul rând de natură deontologică, se formează greu, în timp, prin educaÅ£ie, prin influenÅ£a culturii administrative ÅŸi prin puterea exemplului dat de ÅŸefi. – Care este efectul fundamental al exercitării funcÅ£iei publice cu profesionalism? – O contribuÅ£ie majoră la menÅ£inerea normalităÅ£ii societăÅ£ii pe care o serveÅŸte. Istoric legislativ – Decăderea funcÅ£iei publice în România „A fost lansată opinia că politizarea funcÅ£iei publice a început încă din anul 1992. Oricum, ea a devenit evidentă din anul 1996, odată cu guvernarea CDR”, spune prof. dr. Liviu Coman-Kund. „Fenomenul este permis de Legea 188/1999 privind Statutul funcÅ£ionarilor publici, care dă cale liberă politizării funcÅ£iei publice, prin faptul că recunoaÅŸte, cu mici excepÅ£ii, dreptul funcÅ£ionarilor publici de a face parte din partide politice”, explică profesorul. Farsa depolitizării funcÅ£iilor de prefect ÅŸi subprefect „Un episod important în subminarea funcÅ£iei publice bazate pe merit, care a vizat înalÅ£ii funcÅ£ionari publici, adică pe cei ce ar trebui să reprezinte elita profesională a funcÅ£iei publice, a fost farsa depolitizării funcÅ£iilor de prefect ÅŸi subprefect, declanÅŸată de Legea 161/2003”, continuă prof. dr. Liviu Coman-Kund. Potrivit acestei legi, prefecÅ£ii ÅŸi subprefecÅ£ii urmau să treacă în categoria înalÅ£ilor funcÅ£ionari publici, cărora le este interzis să facă parte din partide, iar prefecÅ£ii ÅŸi subprefecÅ£ii aflaÅ£i pe funcÅ£ii, numiÅ£i politic, urmau să devină înalÅ£i funcÅ£ionari publici, dacă renunÅ£au la calitatea de membru de partid ÅŸi promovau un examen de atestare pe post. „Din câte cunoaÅŸtem, nimeni nu a picat acest examen. În plus, cerinÅ£ele privind pregătirea ÅŸi experienÅ£a profesională arată clar că posturile nu le sunt destinate profesioniÅŸtilor în administraÅ£ie, ci clientelei politice. Astfel, potrivit Legii 340/2004, poate ocupa funcÅ£ia de prefect sau subprefect persoana care are studii superioare de lungă durată, cu diplomă de licență sau echivalentă, ÅŸi o vechime în specialitatea absolvită de cinci ani pentru prefect, respectiv trei ani pentru subprefect, a absolvit un program de formare și perfecționare în administraÅ£ie sau a exercitat cel puÅ£in un mandat de parlamentar. Conform acestor «exigenÅ£e», poate ocupa funcția de prefect de pildă un profesor de sport care are o vechime în învăÅ£ământ de cel puÅ£in cinci ani ÅŸi a exercitat un mandat de deputat. Mai nou, pentru a controla mai bine prefecÅ£ii ÅŸi subprefecÅ£ii, s-a instaurat cutuma numirii lor temporare”, punctează profesorul. Un adevăr trist – „Nimeni nu răspunde pentru incompetenÅ£ă” „FuncÅ£ia publică este relativ uÅŸor de politizat pentru că incompetenÅ£a nu produce efecte uÅŸor măsurabile, evidente. Deteriorarea acÅ£iunii administrative se produce, de regulă, în timp ÅŸi responsabilităÅ£ile sunt greu de stabilit. Singurul efect, oarecum vizibil, este nemulÅ£umirea administraÅ£ilor. Dar cine îi bagă în seamă, dacă aceÅŸtia nu protestează intens, organizat ÅŸi sistematic?”, se întreabă prof. dr. Liviu Coman-Kund. Principii feudale în România contemporană – Vasalii din administraÅ£ie „Politizarea funcÅ£iei publice a consacrat «spoils system-ul» ca realitate politico-administrativă a României. «Spoils system» era principiul feudal potrivit căruia seniorul împărÅ£ea vasalilor prăzile războiului, în funcÅ£ie de aportul adus la câÅŸtigarea acestuia. Prada de război, în acest caz, o constituie funcÅ£iile publice, iar vasalii sunt membrii partidului care au contribuit la victoria în alegeri”, explică profesorul Kund. Despre prof. dr. Liviu Coman-Kund – S-a născut la Sibiu în urmă cu 62 de ani – După absolvirea FacultăÅ£ii de ÅžtiinÅ£e Economice ÅŸi Administrative a UniversităÅ£ii „BabeÅŸ-Bolyai”, s-a angajat ca secretar al Consiliului Popular al comunei sibiene Nocrich – S-a căsătorit cu o gălăÅ£eancă ÅŸi a urmat-o în sudul Moldovei, unde ÅŸi-a construit o carieră solidă în administraÅ£ia publică locală – A fost primul secretar al Prefecturii judeÅ£ului GalaÅ£i după RevoluÅ£ie ÅŸi, ulterior, secretar al Consiliului JudeÅ£ului GalaÅ£i – A pus bazele actualei FacultăÅ£i de ÅžtiinÅ£e Juridice, Sociale ÅŸi Politice a UniversităÅ£ii „Dunărea de Jos”, unde predă materii de drept ÅŸi de administraÅ£ie publică – În 1992 a obÅ£inut diploma Institutului Regional de AdministraÅ£ia din Lyon, FranÅ£a, ÅŸi în 2002 a devenit doctor în Drept cu teza „AdministraÅ£ia publică de drept intermediar în dreptul comparat ÅŸi în dreptul românesc” – Din 2006 este expert la Biroul teritorial din GalaÅ£i al instituÅ£iei Avocatul Poporului. viata-libera.ro Slotvinschi Gety Slotvinschi Gety Posted November 7, 2011 Cine stie ? recenzorii de cine sunt platiti,si care este data.Multumesc pentru raspuns. Primaria spune ca prefectura ,iar prefectura ca primaria.Ce frumos o duduie Catalina Oprea suna mereu sa vada daca recensamantul este facut temeinic ,iar acum nu stie dragalasa cine plateste munca celor pe care-i controla.Ce „frumos” si ce rusine.

Autor: admin

Data publicării: 2024-06-02

Număr de vizualizări: 65

Editare Înapoi