Am auzit tot mai des in ultima vreme, in diferite contexte, expresia „esti ceea ce mananci†– atat de des incat aproape ca nu mai e luata in serios. Desi le face placere multora sa o spuna, am intalnit un numar mult mai mic persoane care sunt gata sa isi schimbe obiceiurile alimentare pentru ca au simtit realitatea acestui fenomen. Si totusi anumite comportamente alimentare pot sa iti schimbe cu adevarat viata in bine…sau nu. Cum vi se par concluziile studiului de mai jos? UN STUDIU RECENT ARATĂ CĂ O DIETĂ BOGATĂ ÎN ZAHĂR ÅžI GRĂSIMI CAUZEAZĂ PREJUDICII SEMNIFICATIVE FLEXIBILITĂÅ¢II COGNITIVE. Flexibilitatea cognitivă este abilitatea de a te ajusta ÅŸi adapta la situaÅ£ii în schimbare. Această agilitate este o trăsătură care poate fi antrenată și îmbunătățită de-a lungul vieții, putând chiar fi stimulată printr-o combinație potrivită de alimente, însă ea poate fi pusă în pericol de alimentația nesănătoasă. În urma unor cercetări efectuate pe ÅŸoareci de laborator s-a observat că dieta bogată în zahăr este cea mai dăunătoare. Aceasta a cauzat deficienÅ£e atât asupra memoriei pe termen lung, cât ÅŸi pe termen scurt. Iar aceasta este doar ultima constatare dintr-o serie de studii care arată potenÅ£ialele efecte dramatice ale dietei asupra performanÅ£ei mentale. Prof. Kathy Magnusson, co-autoare a studiului, a declarat: „DEPRECIEREA FLEXIBILITĂÅ¢II COGNITIVE ÎN ACEST STUDIU A FOST DESTUL DE PUTERNICĂ. GÂNDEÅžTE-TE CUM CONDUCI SPRE CASĂ, PE O RUTĂ CARE ÎÅ¢I ESTE FOARTE CUNOSCUTĂ, CEVA CE FACI ÎN MOD OBIÅžNUIT. APOI, ÎNTR-O ZI ACEL DRUM ESTE ÎNCHIS ÅžI VA TREBUI BRUSC SĂ GĂSEÅžTI O CALE NOUĂ SPRE CASĂ.†CU O FLEXIBILITATE COGNITIVĂ MAI SCĂZUTĂ, ADAPTAREA LA ACESTE TIPURI DE SCHIMBĂRI AR FI MULT MAI DIFICILĂ. Prof. Magnusson a mai declarat că nu a fost încp clar care sunt cauzele acestor efecte dăunătoare: „ESTE CLAR CĂ BACTERIILE INTESTINALE CE ALCATUIESC MICROBIOMUL POT COMUNICA CU CREIERUL UMAN. BACTERIILE POT ELIBERA COMPUÅžI CARE ACÅ¢IONEAZĂ CA NEUROTRANSMIÅ¢ĂTORI, STIMULEAZĂ NERVII SENZORIALI SAU SISTEMUL IMUNITAR ÅžI AFECTEAZĂ O GAMA LARGĂ DE FUNCÅ¢II BIOLOGICE. ÎNCĂ NU SUNTEM SIGURI CE MESAJE TRANSMIT, DAR ÎNCERCĂM SĂ DEPISTĂM CĂILE ÅžI EFECTELE.†Această cercetare a fost efectuată pe ÅŸoareci de laborator. AceÅŸtia au avut fie o dietă normală, o dietă cu conÅ£inut mare de grăsimi sau o dietă bogată în zahăr. După patru săptămâni, performanÅ£a mentală ÅŸi fizică a ÅŸoarecilor care aveau o dietă bogată în grăsimi sau zahăr a avut de suferit. Cercetătoarea Kathy Magnusson a mai declarat: „ŞTIM DE CEVA TIMP CĂ PREA MULTĂ GRĂSIME ÅžI ZAHĂR NU SUNT BUNE PENTRU NIMENI. ACESTĂ CERCETARE DEMONSTREAZĂ CĂ GRĂSIMILE ÅžI ZAHĂRUL CONDUC LA MODIFICAREA SISTEMELOR BACTERIENE SĂNĂTOASE, ACESTA FIIND UNUL DINTRE MOTIVELE PENTRU CARE NU SUNT BUNE. NU ESTE VORBA DOAR DE HRANA CARE AR PUTEA SĂ ÎÅ¢I INFLUENÅ¢EZE ACTIVITATEA CEREBRALĂ, CI ÅžI DE INTERACÅ¢IUNEA ÎNTRE ALIMENTELE CONSUMATE ÅžI SCHIMBĂRILE CARE AU LOC LA NIVELUL SISTEMULUI MICROBIAN.†„Dieta Occidentalaâ€, folosita inca pe o scara atat de larga, conÅ£ine un grad ridicat de zahăr, grăsimi ÅŸi carbohidraÅ£i simpli. Acest studiu a fost publicat în revista Neuroscience (Magnusson et alii, 2015). Sursa: Suntsanatos.ro
Autor: admin
Data publicării: 2024-05-13
Număr de vizualizări: 72
Editare Înapoi
Comentarii
Nu există comentarii pentru acest articol.