Cristian Hostiuc 9617 26.05.2025, 01:02 - România nu este în criză economică; - România nu are nicio criză pe piaţa muncii (în sensul că angajaţii nu sunt daţi afară, ci dimpotrivă, cererea de angajare este mai mare decât oferta, şomajul este redus); - România nu este în nicio criză salarială, nu se pune problema tăierii salariilor, ci dimpotrivă, salariile continuă să crească; - România nu are nicio problemă de plată a pensiilor şi salariilor; - România nu este în nicio criză financiară; - România nu este în nicio criză a sistemului bancar; - România nu este în nicio criză valutară; - România nu este în nicio criză a rezervei valutare; - România nu este în nicio criză de creditare în valută (acum, 70% din credite sunt în lei); - România nu este în nicio criză a cursului de schimb leu/euro – după creşterea de 3% de acum două săptămâni, acum BNR se luptă să nu lase cursul să scadă sub 5 lei pentru un euro; - România nu are nicio criză pe Bursă; - România nu are o problemă cu datoria publică; - România nu are o problemă cu datoria externă. Dar este adevărat că are o problemă cu: - deficitul comercial – importurile continuă să fie mult mai mari decât exporturile, iar orice creştere a salariilor se duce în importuri; - deficitul de cont curent, care adună deficitul comercial cu serviciile (în stagnare sau în uşoară scădere) şi intrările de capital; - deficitul cheltubugetar – mult prea mare faţă de posibilităţile economiei de a-l acoperi din business; - structura cheltuielilor bugetului – plata salariilor, pensiilor şi a cheltuielilor cu dobânzile la datoria publică înseamnă 80% din veniturile bugetare; - numărul de angajaţi în sectorul bugetar – mult prea mare; - dobânzile mari pe care le plăteşte guvernul pentru a se împrumuta ca să finanţeze deficitul bugetar şi reeşalonarea datoriei publice; - investiţiile făcute în obiective care nu vor aduce nimic, ci doar o cheltuială (de exemplu, stadioanele în oraşe mijlocii şi mici, fără echipă, fără suporteri); - ritmul de creştere a datoriei publice, care este total nesustenabil; - ritmul de absorbţie a fondurilor europene; - atragerea de investiţii străine – am ajuns la cel mai scăzut nivel; - împărţirea puterii la nivelul guvernului versus administraţia locală, care a devenit fanariotă; - execuţia reformelor asumate fie prin PNRR, fie prin alte programe de finanţare; - companiile de stat, unde se desfăşoară o luptă pe viaţă şi pe moarte între partidele şi clanurile politice pentru impunerea propriilor oameni în marile firme de stat; - percepţia legată de ceea ce fac guvernul şi administraţia de la Bucureşti; - de imagine şi autoevaluare, în sensul că în realitate stăm mai bine decât spunem.
Autor: admin
Data publicării: 2025-05-26
Nu există comentarii pentru acest articol.
Editare Înapoi