Am ajuns acum la o răscruce de drumuri. Lucrurile bune care ne-au adus aici – apartenenţa la Uniunea Europeană, prosperitatea, stabilitatea politică şi macroeconomică, investiţiile străine, regimul de impozitare prietenos pentru afaceri, parteneriatele comerciale cu celelalte ţări democratice – s-ar putea să nu fie suficiente pentru a ne duce mai departe. Ne-au slăbit din interior, pe rând: marginalizarea şi lipsa accesului la educaţie, corupţia mai mult sau mai puţin evidentă, politicile publice păguboase şi inechitabile care au slăbit structura bugetului, Covid-ul şi, în cele din urmă, demografia. Toate acestea vor avea consecinţe pe termen lung şi foarte lung, în special cel din urmă – demografia. Cu milioane de români emigranţi, cu o natalitate din ce în ce mai scăzută şi cu o îmbătrânire accentuată în următoarele decenii, este necesar să ne întoarcem spre noi şi să ne întrebăm ce fel de ţară ne dorim. Ne dorim să fim acea ţară unde şi străinii recunosc că este mai bine să trăieşti decât în multe ţări dezvoltate? Datorită exceselor bugetare din ultimii ani, problema majoră a României în următorii mulţi ani va fi deficitul bugetar, deficit care a devenit nesustenabil şi este din ce în ce mai greu de finanţat, cu costuri tot mai mari. În ultimii ani, România a înregistrat deficite bugetare semnificativ mai mari decât media Uniunii Europene, situându-se constant printre ţările cu cele mai mari dezechilibre fiscale. Conform datelor Eurostat, în 2024, deficitul bugetar al României a atins 9,3% din PIB, cel mai ridicat nivel din UE, comparativ cu media europeană de 3,2% şi media zonei euro de 3,1%. Aceste deficite bugetare au avut ca şi consecinţe generarea de inflaţie (România având una dintre cele mai ridicate rate ale inflaţiei din Uniunea Europeană), costuri ridicate de finanţare (România se împrumută la cele mai ridicate rate de dobândă din Uniunea Europeană), deficit de cont curent. Mai mult, acest deficit bugetar nesustenabil pune în mare pericol rating-ul de „recomandat” al României pentru investiţii. O retrogradare a României în categoria de rating „nerecomandat” investitorilor ar conduce la ieşiri de capital, deprecierea leului, precum şi la rate şi mai ridicate de dobândă, care vor lovi atât populaţia, cât şi companiile (spre exemplu, în episodul de rating „junk” anterior, România a înregistrat rate de dobândă exprimate în două cifre). Ca să putem gestiona această situaţie, va fi nevoie de o ajustare fiscală, care va fi întinsă pe mai mulţi ani şi va însemna probabil majorări semnificative de taxe. Însă, pe lângă ajustare, avem nevoie şi de credibilitate în faţa creditorilor instituţionali, de atractivitate pentru investitorii străini, de încurajarea mediului de afaceri prin măsuri responsabile, care să creeze un mediu concurenţial sănătos, bazat pe dreptul de proprietate şi pe libera alegere, de fonduri europene, de mari proiecte de infrastructură şi multe altele. Cu alte cuvinte, este necesar să fim parte din ceva mai mare, dintr-o uniune care să aibă ca valori libertatea economică, competitivitatea, bunăstarea, inovaţia. Trebuie, de asemenea, să conştientizăm faptul că economia românească ar avea extrem de mult de suferit în cazul îndepărtării României de Uniunea Europeană. Practic, având în vedere dezechilibrele pe care le înregistrează economia românească, fără accesul la fondurile europene, aceasta nu ar mai putea furniza nici pe departe nivelul actual de bunăstare. Putem foarte uşor compara, având destule exemple în Europa, nivelul de trai al României comparativ cu cel înregistrat în acele ţări. În mod paradoxal, democratizarea informaţiei şi libertatea de comunicare ne-au divizat mai mult ca niciodată. Unele lucruri însă sunt extrem de clare: apartenenţa la un bloc comunitar puternic, responsabilitate fiscală, politici sociale incluzive, accent pe investiţii. Acestea sunt valori atemporale şi e timpul să redevenim uniţi în apărarea acestor valori. Acest al 25-lea ceas poate face diferenţa între trecut şi viitor.
Autor: admin
Data publicării: 2025-05-26
Nu există comentarii pentru acest articol.
Editare Înapoi